Date despre parohie

Hramul : Sfântul Mare Mucenic Pantelimon

Adresa : Sat Lunca Mare, Comuna Şotrile, Jud. Prahova

Preot paroh : Pr. Gheorghe Şopaltă

Telefon : 0740403605

E-mail : parohialuncamare@yahoo.com

Cod IBAN : RO18RNCB0069148996150001

Banca: B.C.R. Câmpina

Parohia Lunca Mare este compusă din două sate: Lunca Mare şi Plaiul Câmpinei, ambele aparţinând comunei Şotrile. Parohia se învecinează la est cu Brebu, peste râul Doftana, la vest cu satul Şotrile, la nord cu satul Seciuri şi la sud cu oraşul Câmpina.
Pornind din Câmpina pe drumul ce trece prin faţa Spitalului Voila, drumul urcă prin păduri de brazi, salcâmi şi stejari până la punctul Vârful Popii. De aici coboară circa 6 km. spre Plaiul Câmpinei, iar la o distanţă de 2-3 km. se află satul Lunca Mare. Locuitorii sunt buni gospodari, ortodocşi, majoritatea angajaţi în uzinele din Câmpina.
Începuturile satului pot fi fixate înainte de anul 1800, iar cei dintâi locuitori care şi-au întemeiat gospodării aici sunt transilvănenii plecaţi în pribegie din cauza stăpânirii austro-ungare. Aici au găsit un loc bun şi prielnic pentru creşterea animalelor. Odată cu dezvoltarea industriei petrolifere în Câmpina, satul s-a dezvoltat aşezării aici a muncitorilor veniţi din părţile Teleajenului, Dâmboviţei şi Olteniei. Ultimii venţi au fost rudarii-lingurari rromi, care s-au aşezat în special în Plai.
În jurul anului 1835 satul aparţinea boierului Ion Câmpineanu, un boier cu viziune progresistă, care a desfiinţat robia şi claca de pe moşii. Moşiile Câmpina şi Şotrile au fost preluate, ulterior, de domnitorul Barbu Ştirbei (1848-1856). Fiul său, Dimitrie Ştirbei, şi-a aşezat reşedinţa la castelul Voila.
Prima biserică cunoscută a fost construită începând din anul 1845. Nu se ştie cât a durat zidirea acesteia, căci pisania a fost scrisă mult după terminarea construcţiei. Pictori au fost Grigore Negru şi soţia sa Magdalena. Ei sunt şi adevăraţii ctitori ai bisericii, iar Ion Câmpineanu este cel care a donat locul de construcţie. Alături de cei doi ctitori s-a asociat şi Loreuţ Kair, grec de origine şi administrator al moşiei.
Într-un memoriu despre biserica din 1845, alcătuit de preotul Ioan Davidescu, aflăm că devenise mică şi neîncăpătoare, cu zidurile crăpate, iar tâmpla desprinsă de zid, în pericol de a se prăbuşi. În consecinţă, în 1909 se începe construcţia unei alte biserici prin exteriorul celei mici. Aceasta din urmă a fost demolată după zidirea celei mari. Au rămas de la ea icoanele de la catapeteasmă, iar dimensiunile bisericii actuale ne fac să le intuim pe cele ale vechii biserici. Biserica nouă are formă de cruce cu trei turle, construită din cărămidă şi acoperită cu tablă. Arhitect a fost Rozescu din Bucureşti; sculptor este Andrei din Cornu; pictura iniţială este în ulei, lucrarea lui C. Călinescu din Ploieşti.
Din datele de care dispunem în prezent, şirul preoţilor de la parohia Lunca Mare este următorul: 1850-1871 preotul Ioan Voinescu. Se spune că ar fi fost logofăt pe moşia Ion Câmpineanu, a primit hirotonia la 23 iulie 1850 de la arhiereul Atanasie Mironescu în biserica ”Sfântul Spiridon Vechi”. A fost binecunoscut în acele timpuri de către autorităţi şi a rămas în memoria urmaşilor ca un preot de vrednică pomenire; 1871-1875 preotul Constantin Brebeanu de la mănăstirea Brebu este suplinitor la această parohie; 1875-1878 preotul Ioan Duhovnicul de la Brebu, tot suplinitor; 1878-1935 preot Ioan Davidescu, întemeietor şi al şcolii din Lunca Mare. Om cu alese preocupări sociale şi culturale, prin calităţile sale de slujire şi luminare a locuitorilor acestui sat, în timpul păstoririi sale de 57 de ani, părintele Davidescu a scris în istoria satului una dintre cele mai importante şi frumoase pagini; 1935 1942 preotul Ionescu Nicolae; 1942-1965 preotul Săndulescu Stelian; 1965-1971 preotul Miron Alexei; 1972-1989 preotul Robescu Ioan; 1989-1995 preotul Ioan Ioan; 1995-prezent preotul Șopaltă Gheorghe.