Date despre parohie

Hramul : Sfântul Nicolae

Adresa : Com. Provița de Jos , Număr FN, Cod Poștal 107425

Preot paroh : Bucur Alfred Petre

Telefon : 0735263693

Cod IBAN RO85 RNCB 0069 1487 7947 0001

Banca: Banca Comercială Română 

Această Sfântă Biserică a fost construită în anul 1862, pe cheltuiala satului. Potrivit textului unei pisanii pusă ulterior, o placă marmorată fixată în tencuiala bisericii actuale, aflăm că: „Această Sfântă Biserică, cu hramul Sfântului Nicolae, s-a zidit în anul 1862 mai 25, târnosită 1862 octomvrie 26 de un egumen de la Sfântul Munte. Refăcută la 1907 iulie 17 cu ajutorul sătenilor şi a altor săteni vecini, cu stăruinţa parohului Preot Grigore Popescu şi a epitropilor I. Georgescu, P.C. Bucurescu, C. Popescu, I. Oprescu”.

Din memoria bătrânilor cunoaştem că, înaintea construiri bisericii în 1862, pe acelaşi amplasament exista o biserică având şi cimitirul alăturat. La această bisericuţă slujea preotul Constantin Șovnicelu, care a fost înlocuit după construirea bisericii, în anul 1870.
Atât terenul pe care s-a construit Sfântul Lăcaş cât şi cel destinat cimitirului, poziţionat către vestul comunei, au fost donate de către Barbu Catargiu, proprietarul moşiei care se întindea de la graniţa cu actuala aşezare Breaza, până la comuna Măgureni. În această donaţie a inclus şi fâneţe, terenuri arabile (6 ha) şi 20 hectare de pădure.

Începând cu anul 1870 a fost numit ca preot paroh Grigore Popescu, care a slujit 56 ani, trecut la cele veşnice la vârsta de 84 ani, urmat de către preotul Atanasie Georgescu (1926-1943) care a slujit până la vârsta de 42 ani. Între anii 1943-1962 slujitor al bisericii a fost preotul Mihail Georgescu, ulterior transferat la Biserica Doamnei din Bucureşti. Următorul slujitor a fost preotul Anghel Alexandru (1962-1971), care a solicitat pensionarea datorită stării precare de sănătate şi a vârstei înaintate.

Începând cu anul 1971, a fost numit preotul Pavel Andrei, absolvent al Facultăţii de Teologie din Bucureşti. În urma cutremurului din 4 martie 1977, biserica a fost afectată în proporţie de 75 %, conform devizului întocmit pentru reparaţii. Reconstrucţia a început în anul 1978, în urma strângerilor de fonduri şi a materialelor necesare. Fondurile au fost colectate numai de la enoriaşi, la acestea adăugându-se un ajutor de 20.000 lei din partea Arhiepiscopiei Bucureştilor. Valoarea totală a lucrărilor de reconstrucţie a fost de peste 300.000. lei.
Meşterul zidar care a realizat lucrarea a fost maistrul Gică Bohâlţea, iar aceasta a fost finalizată în anul 1980. Tot în această perioadă s-au mai construit cancelaria bisericii şi clopotniţa. Lipsa fondurilor a făcut să se amâne pictarea bisericii până în anul 1998, atunci când fondurile strânse de la enoriaşi au permis începerea lucrărilor de pictură.

În urma unei licitaţii, a fost ales zugravul Ştefan Manolache, care a pictat trei sferturi din suprafaţa totală a bisericii, lucrarea fiind întreruptă ca urmare a decesului vrednicului pictor, care suferea de o boală nemiloasă. În momentul de faţă a mai rămas de pictat partea inferioară a Sfântului Altar, jumătate din pridvor şi cafasul.

Ca urmare a contribuţiilor enoriaşilor s-a realizat instalarea reţelei de gaz, necesară încălzirii Sfântului Locaş, iar în urma sprijinului domnului Marian Martin, biserica beneficiază acum şi de încălzire centrală.
Pe viitor dorim finalizarea lucrărilor de pictură şi acoperirea bisericii cu tablă nouă, iar în acest sens suntem ajutaţi de către domnul Simion Ioan, în calitate de fiu al comunei, director al Intreprinderii Confind Câmpina, care a donat tabla necesară acoperirii Sfântului Lăcaş.

Sfinţirea picturii a avut loc în data de 6 Decembrie 2014, la praznicul Sfântului Ierarh Nicolae, ocrotitorul parohiei, delegat al Preafericitului Părinte Patriarh, fiind Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul , însoţit de Prea Cuviosul Părinte Arhimandrit Consilier- administrativ Veniamin Goreanu.

În şedinţa de lucru din data de 5 Mai 2015 a Permanenţei Consiliului eparhial, Preafericitul Părinte Patriarh DANIEL, a aprobat hirotonia în preot a tânărului teolog Dumitru Cristian –Valentin, pe seama parohiei Proviţa de Jos, delegat al Preafericitului Părinte Patriarh, fiind Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, care a săvârşit Taina hirotoniei în preot la data de data de 16 Mai 2015, la Mănăstirea Radu-Vodă din Bucureşti.
Din momentul instalării în parohie s-a realizat următoarele lucuri;

În plan administrativ bisericesc s-au efectuat următoarele lucrări:
S-a montat o nouă tâmplarie, sistem PVC Termopan (Austrian System – 4 anotimpuri – culoarea lemnului de stejar) cu deschidere normală si rabatabilă, pentru o mai bună aerisire a Sfântului Locaş, pe timp de vară, iar pe timp de iarnă pentru o mai bună menţinere a temperaturii necesare desfăşurării activităţilor bisericeşti, deasemeni vechile geamuri din turlă au fost înlocuite, vechea tâmplarie pe profil de fier fiind din anul 1984. Acest lucru a fost posibil prin donaţia d-lui Marin Gheorghe, patronul firmei R.T.G. Câmpina.

Sfânta Masă a fost refăcută şi placată cu plăci de granit, dat fiind faptul că piciorul Sfintei Mese a fost grav afectat după cutremurul din anul 1977, iar de atunci şi până acum nu s-a mai intervenit pentru refacerea acesteia. Acest proces s-a desfăşurat sub îndrumarea P.S. Timotei Prahoveanul. Sfântul Altar şi Anexa ataşată de Biserică a fost pardosită cu plăci de granit de dimensiunea 60×60, înlocuindu-se parchetul vechi, pe alocuri putrezit.

Sistemul pentru colectarea apelor pluviale a fost făcut, folosindu-se tablă zincată de cea mai bună calitate, mai ales pentru faptul că aşa ceva nu exista, iar apa se scurgea direct pe pământ, afectând temelia Sfântului Locaş.

Am înlocuit vechea icoană a Maicii Domnului, ce era afumată şi făcută din cupru, cu Icoana Maicii Domnului Phantanassa (copie fidelă),de dimensiune 60×80. Aureolele specifice acestei icoane au fost realizate în cadrul Atelierelor Patriarhiei Române. Icoana este acum încadrată într-un postament sculptat manual în lemn masiv de stejar ce îmbină simbolistica bizantină cu elemente brâncoveneşti.
Au fost înlocuite vechile strane bisericeşti cu unele noi, sculptate manual, din lemn de stejar, ce au elemente tradiţionale si crucea bizantină.

Dat fiind faptul că la momentul preluării oficiului de paroh al acestei Parohii, nu existau acte de proprietate pentru curtea lăcaşului de cult, am epuizat toate căile de a dobândi acte de proprietate asupra imobilelor Parohiei, am solicitat acordarea Înaltei binecuvântari, pentru a iniţia la Instanţa de Judecată (Judecătoria Câmpina), acţiune în constatare, pentru dobândirea dreptului de proprietare asupra următoarelor imobile: Curtea Bisericii parohiale în suprafaţă de 2090 mp, 5 hectare de fâneaţă şi 19.634 mp suprafaţă forestieră. Au fost efectuate măsurătorile tehnice cadastrale de specialitate pentru suprafaţa de 2090 mp (Curtea Bisericii parohiale), partea desenată ce cuprinde conturul trupurilor de proprietate, suprafaţa lor şi amprentele la sol pentru fiecare construcţie în parte. Aceste documente au fost trimise către Sectorul de resort al Arhiepiscopiei Bucureştilor.

Am întocmit planul de sistematizare pentru Cimitirul Parohial, cu împărţirea acestuia pe figuri, rânduri şi locuri de veci. Copacii care prezentau risc de cădere au fost defrişaţi, după ce am obţinut autorizaţia de la Ocolului Silvic zonal.