Date despre parohie
Hramul : Adormirea Maicii Domnului
Adresa : Comuna Filipeştii de Târg, Jud. Prahova
Preot paroh : Pr. Botescu Gabriel Aurel
Telefon : 0723060500
E-mail : botescu.gabriel@parohiafilipestiidetarg.ro
Preot cosluijitor : Pr. Cârciu Dragoș – Mihai
Telefon : 0724724000
E-mail : dragos.carciu@parohiafilipestiidetarg.ro
Web : www.parohiafilipestiidetarg.ro
Cod IBAN RO80 RNCB 0208 0099 7444 0001
Banca: B.C.R. Sucursala Câmpina
Comuna Filipeştii de Târg este aşezată pe malul drept al râului Prahova, la 24 km. sud de Câmpina, între satele Călineşti şi Nedelea. Nu se ştie când a luat naştere această aşezare care până la anul 1810 se numea “Filipeştii de Prahova”. Începutul ei se pierde în negura vremurilor. O inscripţie pe piatră de temelie, greu lizibilă, descoperită la marginea de nord a satului, ne arată că acolo a fost zidită o biserică de către comisul Vintilă, deci la începutul secolului al XVI-lea. Zidurile bisericii au rezistat până după Primul Război Mondial, când s-au năruit, iar din cărămida lor câţiva locuitori şi-au construit case. În locul unde cu câteva secole în urmă se ridica o biserică solidă, se văd astăzi numai săpături şi resturi de cărămizi.
Dacă la începutul secolului al XVI-lea, Filipeştii de Prahova avea o biserică de zid pe care tradiţia locală o numeşte “Tătărască”, presupunem că ea a fost precedată de alta sau de altele, construite din lemn aşa cum au fost începuturile ridicării lăcaşurilor de cult de pe întinsul ţării noastre. Biserica tătărască, în incinta căreia a fost înmormântat ctitorul ei, pe timpul acela se afla în mijlocul satului. Mai târziu, din cauza unor epidemii, satul s-a mutat în josul Prahovei, biserica rămânând la marginea lui.
Cert este că în anul 1642, postelnicul Constantin Cantacuzino zideşte o biserică din cărămidă presată, la circa un kilometru de biserica tătărască, pe locul unde este biserica actuală. O parte din temelii se văd şi astăzi, iar pe locul unde a fost altarul este ridicată o cruce. Nu se ştie când s-a dărâmat această biserică şi din ce cauze. Ştim însă că spre sfârşitul secolului al XVII-lea, acestei biserici i s-a refăcut pictura de către celebrul pictor al secolului, Pârvu Mutu. Pisania bisericii ctitorită de evlaviosul postelnic, a fost curăţată şi fixată în pridvorul bisericii actuale, ridicată în 1942-1943.
Puţin mai la sud de biserică, pe un mal cu o frumoasă privelişte, se văd încă zidurile palatului postelnicului, despre care Paul de Alep spune că „se alcătuieşte din clădiri principale, care uimesc simţirea, fiind mai frumoase decât edificiile din oraşe”. Cărturarul Mihail Cantacuzino, când vorbeşte de Filipeştii de Prahova, îl arată ca târg, dar în cartea stolnicului Constantin Cantacuzino este trecut ca sat. Deci, readucerea lui la rang de “urbe” aşa cum până nu demult scria pe ştampilele primăriei, a avut loc după anul 1700 şi a rămas aşa până în anul 1949, când datorită condiţiilor sociale, a devenit comună rurală.
Înaintea bisericii actuale din Filipeştii de Târg, au existat alte patru biserici, despre care avem mărturii. Prima, despre care am amintit mai sus, este biserica “Tătărască.” A doua, cea ctitorită la 1642 de către postelnicul Cantacuzino. A treia biserică s-a ridicat în aceeaşi curte, în faţa bisericii actuale, însă data zidirii ei nu o cunoaştem. Ştim doar că ea s-a dărâmat din motive necunoscute la anul 1801 şi pe locul altarului ei, se află, de asemenea, o cruce împrejmuită cu grilaj de fier. O parte din temeliile ei, ca şi ale acelei din 1642, se află astăzi sub şoseaua care trece prin faţa bisericii actuale. A patra biserică, de mari proporţii, zidită după 1801, s-a dărâmat la cutremurul din 1940. Era zidită din cărămidă presată, cu o singură turlă în faţă, ce servea şi de clopotniţă.
A cincia biserică, cea actuală, s-a zidit între anii 1942-1943, pe temelia bisericii distruse în 1940, adăugându-i-se pridvorul. Este o biserică cu o turlă mare şi două turle mici în faţă, lungimea fiind de 27 m., iar lăţimea de 10 m. Nivelul de călcare în altar este mai sus faţă de acela al bisericii, fiind înălţat cu trei trepte .
Cu zidirea ei s-a străduit preotul Nicolae M. Nicolae, venit în această parohie din Bucureşti la 1 aprilie 1942. Proiectul şi devizul acestei construcţii, precum şi conducerea lucrărilor au fost executate de arhitectul Rădulescu Mihail din Bucureşti. Biserica a fost sfinţită abia la 05 martie 1945 din cauza războiului, în acel moment ea neavând nici pictură şi nici mobilier. Catapeteasma, lucrată din lemn de tei, a fost opera sculptorului Constantin P. Mărculescu.
În anii 1949-1950 a fost înzestrată cu strane şi iconostas din stejar sculptat, executate în atelierele Institutului Biblic din Bucureşti, fiind prima comandă de acest fel, executată în ateliere Patriarhiei Române, după organizarea lor la Mănăstirea Antim, unde director era sculptorul Grigore Dumitrescu. În anul 1967 a fost pictată în tehnică fresco de către pictorul Ivănescu Emil din Curtea de Argeş.
Între anii 1949-1951, preotul Nicolae M. Nicolae a fost Protoiereul Plăşii Moreni, iar în anul 1968, i-a fost înmânată “Crucea Patriarhală” de către patriarhul Justinian.
După trecerea la cele veşnice a preotului Nicolae M. Nicolae, la parohia Filipeşti de Târg a venit prin transfer de la parohia Brătăşanca, preotul Tache Sterea. Acesta s-a îngrijit de înfrumuseţarea bisericii şi de refacerea şi întreţinerea picturii. În anul 1997 a avut loc sfinţirea Bisericii, la care a participat Preasfinţitul Nifon Mihăiţă, episcop-vicar patriarhal.
În luna mai a anului 1998, în urma unui incendiu, biserica a fost distrusă, rămânându-i doar zidurile şi mobilierul care a fost salvat cu ajutorul credincioşilor. În anul 1999 preotul Tache Sterea s-a transferat, în locul său venind, de asemenea prin transfer, de la parohia Drăgăneasa, preotul Botescu Gabriel Aurel, care împreună cu membrii Consiliului Parohial şi credincioşii din parohie s-a ocupat de refacerea Sfântului Lăcaş. Eforturile au fost încununate prin binecuvântarea de sfinţire a bisericii dată de Fericitul întru pomenire patriarh Teoctist. Astfel, prin delegarea Preasfinţitului Sebastian Ilfoveanul, episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, s-a oficiat slujba de sfinţire a bisericii la data de 17.08.2003, prilej cu care preotul paroh a primit distincţia de iconom-stavrofor.
După sfinţire, a continuat pictura bisericii, lucrare începută în anul 2006 şi întreruptă din lipsa fondurilor.
În paralel cu aceste lucrări, biserica a fost dotată cu încălzire centrală, covoare persane, instalaţie de aer condiţionat şi instalaţie de sonorizare. S-au montat geamuri termopan la turla mare, s-au placat scările de la intrare cu marmură şi s-au fixat doua mâini curente tot din marmură.
În anul 2015, la acestă parohie a fost numit preot coslujitor tânărul teolog Cârciu Dragoș – Mihai.
În cadrul departamentului pentru tineret, au fost implementate în mod repetat toate cele nouă programe propuse de Centrul eparhial, de care beneficiază multe persoane din parohia noastră.
Campania ”Sănătate pentru sate” organizată de Patriarhia Română a fost invitată și în parohia noastră, unde a ajuns pe data de 02.07.2016. Mai mult de 30 de medici, asistenți medicali și voluntari și-au petrecut ziua în cadrul cabinetului medical amenajat în școala din localitate unde au oferit gratuit consultații medicale de specialitate pentru 150 de pacienți.
Parohia a participat la concursul național de creație în parteneriat cu școala ”Biserica și scoala din sufletul meu”, unde am primit premiul special. Pe data de 12.06.2016 parohia a premiat copii care au participat la acest concurs, oferindu-le daruri constând în punguțe cu dulciuri.
În anul 2017 s-au terminat lucrările la camera mortuară din curtea parohiei, aceasta fiind dată în folosință credincioșilor parohiei pentru a depune pe cei adormiți în acest spațiu, până la oficierea slujbei de înmormântare.
În data de 14.02.2018, la parohia noastră, prin bunăvoința pr. Bogdan-Aurel TELEANU, s-a pus în scenă spectacolul de teatru dedicat Centenarului Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, „Osânda cărților”.
În datele de 18-19 septembrie 2018, tot prin bunăvoința pr. Bogdan-Aurel TELEANU, la parohia noastră au fost aduse moaștele Sfinților Brâncoveni spre închinare credincioșilor și s-a pus în scenă piesa de teatru „Brâncovenii”, unde a fost prezent un numar foarte mare de credincioși din toate satele comunei și din împrejurimi.
În perioada 2-7 septembrie 2019 părintele coslujitor Cârciu Dragoș-Mihai însoțit un număr de 10 copii din parohia noastră provenind din familii cu posibilități financiare reduse a mers în tabăra organizată la Mănăstirea Caraiman, cu sprijinul Arhiepiscopiei Bucureștilor, intitulată „Zâmbet de copil”.
Începând cu data de 10.10.2020 au început lucrări de amenajare în curtea bisericii parohiale, constând în amenajara de alei noi, imprejmuirea bisericii cu alei și pavarea celor existente, toate acestea cu pavele din beton, lucrări terminate în data de 28.11.2020
În data de 10.11.2020 a fost amenajat un nou spațiu de rugăciune în biserica parohială având noi icoane reprezentând pe Sfinții Efem cel Nou, Ioan Maximovici, Partenie, Nectarie de la Egina, Patapie, Anastasia, Ioan Rusul.
În data de 14.11.2020 s-a început construirea țoclului noului gard din partea nordică a cuții bisericii parohiele. Tot în această zi s-au efectuat lucrări curente la acoperișul bisericii constând în repararea unei porțiuni prin care se înfiltra apa și la jgheaburile acesteia constând în curățarea lor. Tot în această zi s-au efectuat lucrări și la noua toaletă din curtea bisericii, lucrări de gletuire a tavanului, montare aerotermă și obiecte sanitare.
În luna martie a anului 2022, în urma mediatizării conflictului ruso-ucrainian și a persoanelor care încearcă să scape din calea războiului, am luat decizia organizării unei colecte umanitare pentru persoanele aflate în necaz. Astfel s-a luat legătura cu părintele Ioan Scurea de la parohia Giurgiulești – protopopiatul Cahul, Arhiepiscopia Basarabiei de Sud pentru a afla de ce lucruri au nevoie refugiații care întră în țara noastră sunt în tranzitarea acesteia. Am fost informați de nevoile acestora si astfel în perioada 28.02.2022 – 09.03.2022 credincioșii parohiei noastre au dat dovadă de iubire față de aproapele aflat în necaz și au adus la parohia noastră produse greu perisabile, cereale, pasete făinoase, legume necesare la prepararea mâncării, produse de igienă corporală, apă îmbuteliată, recipiente de unică folosință, haine noi.