Câmpina - Sfântul Mc.Dimitrie Câmpina

ISTORIC

În anul 1828 a fost construită în Câmpina biserica Sfânta Treime de către stareţul de atunci al Mănăstirii Cernica, Sfântul Calinic, în calitate de executor testamentar al ctitorei, Maria Bujoreanu. Mănăstirea administra atât biserica, cât şi moşia din zona Bucea (autogara de azi).

În 1854 mănăstirea a făcut schimb de moşie cu Mitropolia Ţării Româneşti predând terenul amintit, alcătuit, potrivit documentelor donative, din păduri, livezi, fâneţe, puţuri de păcuri, ipsos şi alte metale. În schimbul acestora, Mitropolia dădea Mănăstirii Cernica un teren la Brăneşti. O parte din terenul astfel dobândit a fost păstrat de Mitropolie iar alta a fost transferată în proprietatea Mănăstirii Sinaia.

După secularizarea averilor bisericeşti şi a reformelor administrative înfăptuite în timpul domniei lui A.I. Cuza cei 315 clăcaşi câmpineni sunt eliberaţi de pe moşie şi împroprietăriţi cu fostele terenuri ale bisericii. Ulterior, aceştia le vor vinde în 1871 la un preţ derizoriu – 185.700 lei – prinţului Dimitrie Barbu Ştirbei.

În 1880 un mic boier din părţile Banatului, pe nume Dumitru Hernea, a cumpărat de la D.B. Ştirbei întregul teren, fost al bisericii, şi restul platoului de sud al oraşului, în suprafaţă de 305 hectare cu suma de 120.000 lei aur. Dumitru Hernea, sfătuit de ing. Ion Gheorghiu, începe să exploateze zăcămintele de petrol, dar în 1885, la numai cinci ani după stabilirea sa în Câmpina, se stinge din viaţă. Bunul său prieten, ing. Ion Gheorghiu a devenit tutorele celor cinci copii minori ai lui Dimitrie Hernea şi astfel a ridicat pe terenul schelei de extracţie petrolieră o capelă în stil baroc unde a fost înmormântat, în exterior, lângă absida altarului, Dumitru Hernea. În aceste împrejurări a fost pusă şi o placă memorială metalică pe frontispiciul capelei, pe care şi astăzi stă scris textul: „În memoria răposatului Dumitru Hernea. Familia. 1886”.

În 1896, avocaţii Societăţii Steaua Română au negociat cu urmaşii lui Dumitru Hernea, acum fiind cu toţii majori, şi au intrat în posesia întregii suprafeţe de 305 ha., proprietatea fiind vândută cu preţul de 5.500 lei aur. În toată această perioadă capela a fost o simplă construcţie religioasă din apropierea mormântului ctitorului îngrijită de membrii familiei Hernea.

După 1948, odată cu naţionalizarea averilor, şi aceste terenuri au intrat în proprietatea statului. Din acest motiv, urmaşii familiei Hernea l-au deshumat pe Dumitru Hernea şi l-au reînhumat în Cimitirul Belu din Bucureşti, capela fiind, practic, abandonată. În timpul perioadei comuniste, capela a fost supusă degradării constante, chiar dacă, pentru o scurtă perioadă, i s-a dat funcţionalitatea de atelier de pictură.

Abia în anul 1998 ea a fost concesionată Parohiei Sfânta Treime din Câmpina care, în toamna anului 1999, a făcut demersurile pentru înființarea unei noi parohii. În şedinţa Consiliului Eparhial al Arhiepiscopiei Bucureştilor din data de 10.12.1998 s-a aprobat înfiinţarea Parohiei Sfântul Mucenic Dimitrie prin dezlipire de Parohia Sfânta Treime, având ca lăcaş de slujire Capela Hernea. Urmare acestei decizii a fost transferat pe postul de paroh al noii unităţi bisericeşti preotul Melnic Grigore. Din cauza degradării suferite anterior, a fost necesară efectuarea unor lucrări de amenajare: confecţionarea gardului împrejmuitor, a clopotniţei, aducţiunea de apă, instalarea energiei electrice, procurarea şi montarea ferestrelor şi a uşii de la intrare.

Noua biserică cu hramul ”Sfânta Cuvioasă Parascheva”

Construirea unei biserici noi s-a impus însă ca o necesitate, Capela având o suprafaţă mult prea mică pentru a face faţă creştinilor dornici de rugăciune şi cuvânt duhovnicesc. Astfel, autorităţile locale împreună cu reprezentanţii parohiei au identificat un teren în zona Autogară care a fost concesionat Parohiei, conform dispoziţiilor din Hotărârea Consiliului Local Câmpina nr. 20/24.02.2000.
La data de 6 iunie 2000 s-a săvârşit sfinţirea locului pentru noul locaş de cult, de către Preasfinţitul Episcop Vicar Teodosie Snagoveanul, iar într-o perioadă de numai 15 luni a fost ridicată noua biserică fiind construită din lemn, în stil maramureşean. Târnosirea a avut loc în data de 7 octombrie 2001, fiind oficiată de PS episcop-vicar Ambrozie Sinaitul, alături de Preacucernicul Pr. Protoiereu Costică Dumitru, împreună cu un sobor de peste 20 de preoţi, primind hramul „Sfânta Cuvioasă Parascheva şi Sfântul Cuvios Antonie cel Mare”. De atunci au fost executate alte lucrări importante cum ar fi: construirea clopotniţei (2001), confecţionarea strănilor (2003-2004) şi construirea unei clădiri anexe ce conţine biroul parohial. (2002-2005).
În anii 2003-2004 a fost sculptă catapeteasma de către un meşter local, Sterie Constantin din Câmpina şi au fost pictate icoanele de pe catapeteasmă de către pictorul Ştefan Manolache din Bucureşti († 2005). În anul 2006 pictorii Adrian Voicu şi soţia sa, din Băicoi, pictează pe plăci de rigips bolta bisericii. În anul 2007 sunt continuate lucrările de pictură în naos şi pronas, fiind terminate în 2010.

Activităţi social-filantropice

Biserica Sfânta Cuvioasă Parascheva din Câmpina, cu ajutorul fundaţiei olandeze Hulp Câmpina, începând cu anul 2004 identifică şi sprijină material cazurile sociale din Câmpina şi din împrejurimi. Au fost donate calculatoare, scaune cu rotile şi cadre pentru mers, atât Spitalului Municipal Câmpina cât şi diferitelor persoane care aveau nevoie de acestea. Spitalul a primit şi două microscoape pentru secţia Anatomie Patologică.

Parohia a sprijinit bisericile şi mănăstirile aflate în impas: Mănăstirea Turnu din Prahova, cu prilejul demarării lucrărilor de restaurare, Parohia Sinaia II după incendiul suferit, Mănăstirea Sfântul Teodosie din Betleem şi, lunar, sprijină Parohia Izvorul, Jud. Prahova.

Deasemenea, pe data de 09.10.2011, odată cu împinirea a zece ani de la tîrnosirea bisericii, s-a sfinţit de către Preasfinţitul Episcop Varsanufie Prahoveanul, locul unde se va construi ”Aşezământul social-filantropic Sfânta Paraschiva” unde vor fi asistate social persoanele în vârstă în colaborare cu Primăria şi Protoieria Câmpina.