Date despre parohie

Hramul : Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena

Adresa : B-dul Independenţei, nr. 68, Oraş Buşteni, Jud. Prahova

Preot paroh : Pr. Grosu Ion

Telefon : 0244310335

Cod IBAN RO17 RNCB 0209 0127 8692 0001

Banca: B.C.R. Sucursala Sinaia

Poiana Ţapului se găseşte într-una dintre cele mai frumoase regiuni turistice din România, şi anume pe valea superioară a Prahovei. Ea se întinde de-a lungul râului Prahova, în dreapta fiind Poiana Ţapului şi în stânga cartierul Zamora. Bătrânii încă îşi mai amintesc de legenda potrivit căreia localitatea îşi trage numele de la o poiană care se afla în partea de sus-est a localităţii, în stânga râului Prahova, unde pe vremuri un ţap frumos şi sprinten cobora din munţi să-şi potolească setea în apa râului Prahova. El venea în fiecare zi către seară şi puţinii oameni ce-şi aveau casele prin jur îl cunoşteau şi îl iubeau. Dar de plimbările acestui ţap au aflat vânătorii, care l-au urmărit şi l-au răpus. Ţapul cel sprinten şi frumos a pierit, rămânând doar numele care a scos la iveală un ţinut frumos, necunoscut până atunci de nimeni şi neapreciat. Valea Prahovei nu avea decât un mic drum făcut de negustorii ce făceau schimburi de mărfuri cu cei din Braşov. Era aşa-zisul drum al Braşovului unde, din loc în loc, se găsea câte un han la care negustorii puteau poposi.
În timpurile cele mai vechi şi chiar de la formarea ei, localitatea Poiana Ţapului făcea parte din fosta comuna Podul Neagului, ce se întindea de la Predeal până la Posada, cuprinzând toate cătunele ce existau atunci pe Valea de Sus a Prahovei, inclusiv Sinaia cu cătunul Izvor precum şi Posada.
Numirea aceasta s-a dat comunei după localitatea Podul Neagului de la Comarnic unde se afla Schitul Lespezi care se îngrijea şi de nevoile religioase ale locuitorilor din aceste cătune. Reşedinţa comunei Podul Neagului era la Buşteni. În 1864 cătunele Posada şi Podul Neagului s-au alipit de Comarnic, iar în anul 1874 comuna Podul Neagului a luat numirea de Sinaia şi primăria s-a mutat de la Buşteni la Sinaia.
În anul 1921 Poaina Ţapului s-a dezlipit de Buşteni şi a format o nouă comună compusă din satele Poiana Ţapului, Valea Babei şi Zamora.
În 1950, Poiana Ţapului a devenit cartier şi s-a unit din nou cu Buştenii, având o singură administraţie fiind declarate oraş cu numele de Buşteni. Localitatea Poiana Ţapului are în prezent aproximativ 690 familii şi un număr de circa 2300 suflete, aproape toţi de religie ortodoxă.
Până în anul 1936 în Poiana Ţapului nu a existat biserică, locuitorii ei mergând la biserica din Buşteni. Pe locul unde se află construită actuala biserică nu a existat altă cladire, ci doar un cimitir. În anul 1920 a luat fiinţă un comitet de construcţie al bisericii, format din câţiva oameni de ispravă şi cu multă dragoste faţă de lăcaşul sfânt. În ziua de 29 mai 1932 s-a pus piatra fundamentală a acestui lăcaş de închinăciune, având ca fond iniţial, strâns de membrii comitetului, suma de 1.300.000 lei. Construcţia bisericii a durat 4 ani şi a costat 3.226.729 lei. Această respectabilă sumă a fost strânsă între anii 1922-1936 de la cetăţenii localităţii, Fabrica de Hârtie Buşteni, vizitatori ai staţiunii şi Instiţutiile Judeţului Prahova.
Târnosirea sfântului lăcaş s-a făcut la data de 13 decembrie 1936 de către arhiereul-vicar al Mitropoliei Ungrovlahiei, Irineu Târgovişteanu, înconjurat de un sobor de preoţi din parohiile învecinate. Acest fapt se poate vedea din pisania bisericii care astfel glăsuieşte: ,,Cu vrerea Tatălui, cu ajutorul Fiului şi cu săvârşirea Sfântului Duh, a unui Dumnezeu în Treime Slăvit, ridicatu-s-a din temelie acest Sfânt şi Dumnezeiesc locaş şi s-au înzestrat cu toate cele de trebuinţă prin râvna şi strădania drept măritorilor creştini din această comună, Poaina Ţapului, cu hramul Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena, sub păstorirea I.P.S. Mitropolit al Ungro-Vlahiei şi Patriarh al Romaniei Miron Cristea şi s-a sfinţit în anul de la întruparea Domnului 1936, decembrie în 13 zile de P.S Irineu Târgovişteanu Arhiereu Vicar”.
Planul bisericii a fost întocmit de arhitectul Ghinescu Aurel, fiul acestei comune. Biserica, aşa cum este construită, şi mai ales materialul folosit la construirea ei îi dă prestanţă şi are aspect de fortăreaţă. Este construită din piatră masivă de munte şi cărămidă aparentă până sub streaşină. Piatra este cioplită iar cea de la soclu buciardată. Construcţia propriu-zisă ocupă circa 250 m2. Forma bisericii este de treflă în stil bizantin. Are 3 turle, 2 în faţă mai mici şi cea mai mare în spate. Este acoperită cu tablă galvanizată iar turlele cu tablă zincată în formă de solzi. Intrarea în biserică se face printr-o uşă sculptată din stejar masiv, iar ferestrele sunt făcute din fier cu geamuri din sticlă colorată, iar stranele din stejar. Pardoseala este făcută din plăci de mozaic de culoare albă şi neagră având formă pătrată.
Pictura bisericii a fost executată în ulei de iscusitul Gheorghe Belizarie.
Sfântul lăcaş se află aşezat în centrul localităţii, pe şoseaua naţională Bucureşti-Braşov şi din anul 1936, anul zidirii, şi până astăzi, cheamă neâncetat în sânul ei pe toţi enoriaşii ca şi pe trecătorii şi vizitatorii staţiunii. Cele 2 clopote se află fixate în turlele mici ale bisericii.
După inundaţiile din anul 2000, structura bisericii a fost afectată, zidurile au început să prezinte fisuri mari, fiind nevoie de reparaţii atât la structură cât şi la acoperiş. Prin grija şi sub îndrumarea preotului paroh Grosu Ion, la subsolul sfântului lăcaş s-a amenajat un frumos muzeu ce expune obiecte bisericeşti, icoane şi cărţi de cult. De asemenea, s-a amenajat curtea bisericii cu pavaj şi s-a ridicat o frumoasă troiţă cu chipul Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, ocrotitorii sfântului lăcaş.
Din anul 2005 s-au obţinut aprobările pentru consolidarea si repararea bisericii şi ridicarea unei capele în curtea acesteia. Începând cu anul 2006 şi până în 2007 s-a schimbat acoperişul bisericii punându-se astereala nouă, tablă galvanizată, jgheaburi şi burlane. S-a îmbogăţit inventarul bisericii cu diferite obiecte de necesare cultului.

Activităţi social-filantropice

Parohia participă la proiectul ”Masa bucuriei”, oferind la trapeza praznicală masă rece săptămânală pentru 20 de persoane aflate în dificultate. De asemenea, parohia sprijină proiectul ”Şi nouă ne pasă”.